De Craciun fii mai bun. Asta-i paradoxul.
Cum sa fiu mai bun, cand e un frig aici de a-nghetat si sufletul in mine?
Craciunul ar trebui sa fie in cu totul alt anotimp. In fiecare zi dintr-un cu totul alt anotimp. Sau, poate, anospatiu.
sâmbătă, decembrie 25, 2010
luni, decembrie 13, 2010
Despre: Who's your daddy?
Treaba e asa: tati il bate pe Calvin Klein!
Fara nici un dubiu.
Modelul vazut zi de zi acasa este, fara discutie, superior oricarui model promovat la nivel social.
Iata de ce au si grasii sansa lor.
Multumim, tati.
Chelner! In lumina acestei noi descoperiri, mai adu o halca de carne!
Fara nici un dubiu.
Modelul vazut zi de zi acasa este, fara discutie, superior oricarui model promovat la nivel social.
Iata de ce au si grasii sansa lor.
Multumim, tati.
Chelner! In lumina acestei noi descoperiri, mai adu o halca de carne!
miercuri, decembrie 08, 2010
Despre: Bine si Rau
Lucrez acum la a le localiza. Trebuie sa le localizez! Nu stiu exact unde sunt. Dar sunt. Stiu cu certitudine ca sunt. N-au cum sa nu fie. Adica, pentru vaz avem ochii. Pentru auz, urechile. Etc. Trebuie sa existe si pentru bine si rau niste organe de simt. Adica, nu trebuie. Exista. Doar ca nu stiu inca la ce nivel. Nu le-am localizat inca.
Ochii ne permit sa percepem informatia vizuala. Atat timp cat functioneaza corect. Cand inceteaza sa functioneze suntem orbi. Nu mai percepem nimic din ce vine pe cale vizuala. Urechile permit patrunderea informatiei auditive. Etc. Organele astea permit patrunderea unor informatii in noi. Sau, dimpotriva, nu permit.
Ele se intrepatrund. De exemplu, uneori, pot vedea ca trebuie sa se auda ceva. Alteori pot auzi ca trebuie sa se simta intr-un fel la atingere. Alteori simt atingerea a ceva ce se poate vedea, sau auzi. Cu toate astea, daca organul de simt aferent tipului respectiv de informatie nu functioneaza, informatia nu este perceputa (degeaba vad ca se poate auzi ceva. Daca sunt surd, n-am sa aud. Etc.)
La fel, exista organele de simt pentru bine si rau. Ele permit intrarea informatiilor venite pe calea "bine" sau "rau". Atat timp cat functioneaza corect. Cand inceteaza sa functioneze nu mai percep informatia respectiva. Si nu cred asta. STIU asta. Stiu, pentru ca, de ceva vreme, pot vedea binele ce mi se adreseaza. Il pot auzi. Pot sa-l simt, sa-l miros chiar. Dar nu am capacitatea de a-l primi. Nu pot sa-l las sa intre. Tin la distanta tot ce poate reprezenta "bine" pentru mine. Sunt, intr-un fel, bolnav. Nu-mi mai functioneaza organul de simt pentru "bine". Nu mai pot inmagazina astfel de informatii. Organismul meu refuza sa le primeasca. Si asta e rau!
Si STIU cu certitudine ca e rau, pentru ca organele de simt pentru "rau" nu sunt afectate in nici un fel. Informatia asta intra ori de cate ori are chef.
Si de-asta zic. Trebuie sa le localizez. Trebuie sa le gasesc, pentru a imi da seama daca se mai poate rezolva ceva. Trebuie..
Ochii ne permit sa percepem informatia vizuala. Atat timp cat functioneaza corect. Cand inceteaza sa functioneze suntem orbi. Nu mai percepem nimic din ce vine pe cale vizuala. Urechile permit patrunderea informatiei auditive. Etc. Organele astea permit patrunderea unor informatii in noi. Sau, dimpotriva, nu permit.
Ele se intrepatrund. De exemplu, uneori, pot vedea ca trebuie sa se auda ceva. Alteori pot auzi ca trebuie sa se simta intr-un fel la atingere. Alteori simt atingerea a ceva ce se poate vedea, sau auzi. Cu toate astea, daca organul de simt aferent tipului respectiv de informatie nu functioneaza, informatia nu este perceputa (degeaba vad ca se poate auzi ceva. Daca sunt surd, n-am sa aud. Etc.)
La fel, exista organele de simt pentru bine si rau. Ele permit intrarea informatiilor venite pe calea "bine" sau "rau". Atat timp cat functioneaza corect. Cand inceteaza sa functioneze nu mai percep informatia respectiva. Si nu cred asta. STIU asta. Stiu, pentru ca, de ceva vreme, pot vedea binele ce mi se adreseaza. Il pot auzi. Pot sa-l simt, sa-l miros chiar. Dar nu am capacitatea de a-l primi. Nu pot sa-l las sa intre. Tin la distanta tot ce poate reprezenta "bine" pentru mine. Sunt, intr-un fel, bolnav. Nu-mi mai functioneaza organul de simt pentru "bine". Nu mai pot inmagazina astfel de informatii. Organismul meu refuza sa le primeasca. Si asta e rau!
Si STIU cu certitudine ca e rau, pentru ca organele de simt pentru "rau" nu sunt afectate in nici un fel. Informatia asta intra ori de cate ori are chef.
Si de-asta zic. Trebuie sa le localizez. Trebuie sa le gasesc, pentru a imi da seama daca se mai poate rezolva ceva. Trebuie..
luni, decembrie 06, 2010
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)
