Despre: Usa de la dulap

M-ai proptit pe usa deschisa a dulapului si ai intrat, salbatic, in mine. Intotdeauna lasi deschisa usa de la dulap. Ma si mir ca n-au cedat balamalele sub greutatea trupurilor noastre. Apoi am stat asa, epuizati, intinsi, cu jumatate de trup in dulap si m-ai mangaiat usor pe obraz. Ha. Ce caraghios aratai intre hainele alea aruncate la intamplare. Cat de tare contrasta profunzimea privirii tale cu sutienul ce ti s-a infasurat pe ureche.

Astazi, de dimineata, te-am privit in timp ce imbracai, grabit, costumul. Mi-ai fost foarte drag asa ingrijorat, cum erai, de faptul ca n-ai sa ajungi la timp la intalnire. E numai din vina ta! ti-am spus. Ti-a trebuit tie sa faci dragoste in dimineata asta! Nu te mai saturi nicicum de mine, observ. Ai zambit. Ador sa-ti smulg un zambet in momentele in care esti ingrijorat. Ti-ai tras repede sosetele si ai fugit. Si usa de la dulap cine o inchide? am strigat dupa tine, dar nu m-ai mai auzit.

Incredibil cum mi s-a invinetit genunchiul asta. Am intrat grabita in camera si m-am lovit, cu toata puterea, de usa de la dulap. Intotdeauna lasi deschisa usa de la dulap! Te-am rugat de atatea ori sa inchizi usa asta nenorocita. Mi-ai spus ca iti pare rau si apoi, vazandu-ti tristetea de pe chip, mi-a parut mie rau ca am strigat la tine. In fond si la urma urmei, vina a fost in mare parte a mea. Puteam sa fiu putin mai atenta..

Asta e prea de tot! Daca nu i-as fi spus! Chiar asa? Mi-a crapat obrazul de rusine cand am intrat astazi cu Georgiana in camera si se vedea dezordinea din dulap. Dezordinea lasata de el. Dupa ce ca nu e in stare sa-si aranjeze putin lucrurile, nici macar sa inchida usa nu poate.Si daca nu ti-as fi spus! ti-am spus. Ce anume trebuie sa fac ca sa intelegi si sa inchizi usa asta? Si cat de tare trebuie sa scartaie ca sa te faca sa torni niste afurisit de ulei peste balamale?!
M-ai asigurat ca ai sa rezolvi situatia si ca ai sa fii atent de acum inainte, sa nu mai lasi usa deschisa.

Nu-mi vine sa cred! Asta chiar e prea de tot! Toate hainele imi miros a fum si a mancare. Nenorocitule! De cate ori te-am rugat sa inchizi usa asta blestemata! Pur si simplu ma ignori. Nu-ti pasa nici macar putin de sentimentele mele! Din cauza ta trebuie sa vada colegele mele dezordinea din dulap! Sa umblu imbracata in haine urat mirositoare! Sa-mi rup picioarele!! Un lucru te-am rugat si eu! De nimic nu esti in stare! O usa! E doar o blestemata de usa! Cat de greu iti poate fi sa pui mana si sa o inchizi dupa ce ai terminat? Cat de greu? Cat? Spune-mi!! Cat??

Astazi, cand am ajuns acasa, am gasit usa de la dulap inchisa. Am deschis-o si am dat cu privirea de hainele mele, frumos aranjate. In dulap nu mai era nici o haina de-a ta. Mi-am amintit cum, demult, m-ai proptit pe usa deschisa a dulapului si ai intrat salbatic in mine. Cum radeam amandoi, epuizati, intinsi, cu jumatate de trup in dulap iar tu ma mangaiai usor pe obraz. Mi-am amintit ce caraghios aratai intre hainele alea aruncate la intamplare.
N-am avut puterea de a inchide usa de la dulap. Am lasat-o asa, deschisa, cum o lasai tu intotdeauna..